Am fost pasionat de fotografie încă din copilărie.

Am început literalmente de la o dimensiune mică – cu un aparat foto de buzunar și formatul negativ de 13 × 17 mm.

De ziua mea de 16 ani, bunica mea mi-a dat un aparat foto reflex cu un singur obiectiv – un adevărat salt cuantic care mi-a deschis posibilități fotografice complet noi.

M-am trezit la 4 dimineața ca să fotografiez căprioare în ceață, iar noaptea am surprins în imagini dârele de lumină ale mașinilor care treceau.

Am petrecut weekenduri întregi în camera obscură – fascinat de cât de încet se conturează o imagine pe hârtie.

Aparatul foto a fost și este tovarășul meu constant.

Sunt interesat în primul rând de surprinderea momentului autentic – expresia unui chip, jocul dintre lumină și umbră. Fie că este vorba de portrete senine sau de proiecte experimentale: fiecare fotografie izvorăște dintr-un impuls personal și din bucuria pură a fotografiei.

Și când nu fac fotografii, îmi plimb câinele -

la mine acasă în Ahrensburg sau în Hamburg și în împrejurimi.